Festivalul interjudeţean de folclor „Hora la Prislop”

La hotarul dintre judetele Maramureș, Suceava și Bistrița-Năsăud, în vârful munteluui se încinge hora ce semnifică uniunea ce există între cele trei regiuni ale României. Ansambluri folclorice, meșteri populari și un ospăț pe cinste își așteaptă invitații într-un  peisaj înălțător.

Ora 10:00    -       Slujba religioasă la Mănăstirea Prislop

Ora 12:00    -        Parada portului popular 

Ora 12:30    -        Deschiderea oficială

Ora 13:00    -       Program artistic cu ansambluri si formatii din judetele Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud 

Festival folcloric cu tradiție desfășurat într-un peisaj încântător, in pasul Prislop, la granița dintre două regiuni importante ale României - Maramureș și Bucovina.

Turiștii se pot bucura de bucatele tradiționale maramureșene, precum și de târgul meșterilor populari.

Hora la Prislop” este o prelungire a sărbătorilor dacilor, numite „Nedei”, prin care aceştia obişnuiau  ca,  în vârfuri de munte, să-şi sărbătorească victoriile în bătălii. Mai târziu, în Evul Mediu, aceste „Nedei” s-au transformat în adevărate târguri între maramureşeni, bucovineni şi ardeleni.

În 1968, etnologul Nicoară Timiş – originar din Borşa – a propus autorităţilor vremii reluarea acestor Nedei prin „Hora de la Prislop”, care a reuşit să adune anual mii de participanţi. Ca în fiecare an, vor participa formaţii artistice şi ansambluri folclorice din cele trei judeţe: Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

Hora de la Prislop este un festival interjudeţean, ce promovează tradiţiile, obiceiurile, portul şi cântecul popular. Manifestarea se desfăşoară în fiecare an, în ziua de duminică ce urmează zilei Sfintei Mării, în calendarul ortodox. Festivalul folcloric se desfăşoară chiar în Pasul Prislop, la altitudinea de 1.413 metri.

Festivalul folcloric amintit se desfăşoară, aşadar, într-un cadru natural idilic, turistul având ocazia să admire în zare Obcinele Bucovinei, Munţii Rodnei cu vârfurile sale Ineu şi Pietrosu şi izvoarele Bistriţei Aurii. La manifestare participă ansambluri folclorice din cele trei judeţe, Maramureş, Suceava şi Bistriţa-Năsăud, iar hora dansată frenetic în această zi semnifică uniunea care există între regiunile menţionate. În timpul festivalului, participanţii se pot delecta cu bucate tradiţionale maramureşene sau îşi pot achiziţiona diverse suveniruri de la târgul meşterilor populari.

Anual, programul evenimentului debutează cu o slujbă religioasă, continuă cu parada costumaţiilor populare, iar după deschiderea festivă propriu-zisă, ansamblurile invitate susţin spectacolul folcloric intens aşteptat.

Hora de la Prislop este un eveniment cu tradiţie în România. Apare menţionată în documente latine încă din anul 1738, potrivit scriitorului Nicoară Mihali. A fost interzisă o perioadă de timp îndelungată şi reluată în anul 1968, prin eforturile profesorului de istorie şi folcloristului Nicoară Timis şi ale câtorva intelectuali din Borşa.

Hora de la Prislop adună anual un număr considerabil de participanţi, implicit de turişti, recordul fiind stabilit în anul 1973, când s-au prezentat în trecătoarea de la Prislop peste 50.000 de oameni. La polul opus, ediţia cu cel mai mic număr de participanţi a fost cea din 2003 când s-au adunat doar 8.000 de persoane.

Borşa este cunoscută drept căminul unor personalităţi ca Artemie Anderco, Popa Lupu Sandru, Mihali Gavrilă Strifunda şi Titiana Mihali. Localitatea trece drept una dintre cele mai vechi aşezări din Maramureş, locuită încă din epoca bronzului, după cum o demonstrează şi descoperirile arheologice din teritoriu.

Alături de "Hora la Prislop", în Borşa se mai organizează şi festivalul "Nopţi de Sânziene". În plus, de aici poţi pleca spre alte obiective turistice ca Pietrosul Rodnei sau Lacul Iezer ori te poţi delecta în Complexul Turistic Borşa, ideal pentru amatorii de distracţii de calitate şi de sporturi de iarnă.