Târg de Florii, Muzeul Ţăranului Român-Bucureşti

   În fiecare primăvară, în preajma Floriilor, Muzeul Țăranului își așteaptă vizitatorii la primul târg cu meșteri de peste an. 

    De vineri,  până duminică, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, veți avea prilejul să admirați și să târguiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri.

    Timp de trei zile, veți putea să-i cunoașteți și să stați de vorbă cu cei care le-au realizat: încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, olari, iconari, lingurari, pielari, rudari.

    Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele vor putea fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea.

    De-ale gurii găsiți: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Despre sărbătorile Floriilor și ale Paștilor:

În ziua de Florii se face dezlegare la pește. Deși se află în post, în această zi mănâncă pește chiar și oamenii săraci, că e slobozenie.

Ca să se ferească roadele de piatră, podgorenii leagă primăvara viță de vie cu salcie de la Florii sau îngroapă un ou roșu din Vinerea Mare.

De Florii se umple ciubărul cu fiertură de pădureț și sovârf care servesc la încondeierea ouălor de Paști. Ouăle se vopsesc în roșu, galben, verde, albastru și negru. Cele negre înseamnă chinul și durerea lui Hristos.

Ouăle încondeiate se mai numesc: împistrite, picate, scrise sau muncite.

Diavolul întreabă mereu două lucruri: de se mai scriu ouă pe pământ și de mai sunt colinde-n sat. Când nu se vor mai scrie ouă și nu vor mai fi colinde, atunci și el va apărea.

Tot creștinul e dator să dea preotului și altor prieteni și rubedenii, câte un ou roșu în ziua de Paști, zicându-i: „Hristos a înviat” ,și cel ce primește e dator să răspundă: „Adevărat a înviat”.

Sosind acasă, de la Înviere, se pun cu toții la masă, gustând întâi din pască, și apoi ciocnesc ouă roșii.
Când încep a mânca, de Paști, încep întâi cu oul, și ciocnesc mai întâi bărbatul cu femeia, apoi părinții cu copiii, zicând la ciocnit „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a înviat”. Se crede că cel ce strică oul celuilalt, e mai tare.

Se oprește, în ziua de Paști, un ou roșu, se acoperă cu o foaie de ceară pe la mijloc, ca să se poată lega, și apoi se atârnă în cui, în casă, și la un an, la celălalt Paști, se sparge. Dacă se găsește cu viermi, cel ce l-a pus va fi om norocos, dacă nu va avea viermi, va fi fără noroc. Alții păstrează oul acesta 40 de zile, și dacă în acest răstimp nu se împuțește, e semn că cel ce l-a păstrat, este norocos.

În ziua de Paști, să nu arunci ghiocele ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul.

În Bucovina, în ziua de Paști, copiii se dau în scrânciob cu câte un loc, care se fac pe la unele case, și cel ce se dă în scânciob, plătește celui de casă câte un ou roșu.