Superstiții și credințe de Sfântul Andrei

Vizualizari: 1765

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 29.11.2015 23:47
De catre: administrator

Judet: MARAMURES

Localitate: LAPUS

Rating (1 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 05.11.2015

Superstiții și credințe de Sfântul Andrei

1. În noaptea dinaintea sărbătorii Sfântului Andrei se fac observații metorologice:
- Dacă în această noapte va ninge sau va ploua, cerul va fi întunecat și va fi lună plină atunci iarna care va urma va fi grea, vor fi zăpezi mari și grele.
- Dacă cerul va fi senin și luna va fi plină se spune că iarna va fi cu moină.
2. În noaptea Sfântului Andrei se urcă în podul casei 12 cepe mari și sănătoase, câte una pentru fiecare lună a anului. Acestea sunt lăsate acolo până în ziua de Crăciun. Cepele care au încolțit indică luni favorabile recoltelor de peste an iar cele stricate indică luni cu ploi multe și grindină.

3. În ajunul acestei sărbători se pune grâu la încolțit pe farfurioare, pentru a estima semnele anului ce va urma. Dacă acesta va crește mare până la Anul Nou, gospodarii care l-au semănat vor avea prosperitate în casă. Gospodarul care va avea cel mai mare și mai frumos grâu crescut în această perioadă va fi mai norocos și sănătos în anul care va veni.
4. În ziua Sfântului Andrei femeile nu mătură în casă iar bărbații nu mătură curtea, nu aruncă nimic afară pentru ca animalele din gospodărie să nu fie atacate de lupi.
5. Noaptea de ajun precum și ziua Sfântului Andrei este prielnică anumitor practici și farmece de dragoste.
6. Fetele care vor să-și cunoască ursitul trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopții, cu două lumânări aprinse în mână. În oglinda din spate vor vedea chipul celui care urmează a le fi soț și anumite scene din viitorul lor.
7. În această zi nu se dă cu împrumut ori în dar nimic pentru a nu păgubi în anul viitor.
8. Tot în această zi copii taie mlădițe din pomii roditori (meri, peri, cireși, vișini, pruni, etc) și le pun în apă, la căldură, pentru a înmugurii până la Sfântul Vasile iar din mugurii bine crescuți aceștia își vor confecționa sorcove pentru a-și sorcovi neamurile.
9. În noaptea Sfântului Andrei umblă strigoii să fure ,,mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul viilor.
10. În noaptea strigoilor, porțile cerului se deschid iar cei plecați la cele veșnice se pot întoarce acasă la cei dragi.
11. Această noapte este considerată noaptea ,,groazei” întrucât strigoii morți , întorși pe pământ se vor lupta cu strigoii care sunt în viață. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu o vertebră în plus la șira spinării (numită coadă) și de obicei din legături extraconjugale/ incestuase. Strigoii morți sunt spiritele celor morți care nu ajung în lumea celor drepți și rătăcesc pe drum din cauză că și cât au fost în viață au fost tot strigoi sau nu li s-au făcut toate ritualurile la înmormântare. Oamenii din această categorie se cunosc după zgârieturile de pe față, în a doua zi a sărbătorii.
12. Pentru a fi feriți de strigoi, în noaptea Sfântului Andrei, oamenii ung ușile și ferestrele caselor, ușile și obloanele grajdurilor cu usturoi. Femeile întorc oalele, cănile, cratițele etc. cu gura în jos pentru ca nu cumva să se ascundă veun strigoi în ele.
13. În după-amiaza zilei Sfântului Andrei se curăță sobele de cenușă pentru ca strigoii să nu se ascundă în ea.
14. Tot în această zi se aruncă pâine prin curte pentru strigoii flămânzi, neavând motiv de a căuta în casă mâncare.
15. În această noapte, lupii se adună și vorbesc între ei, iar oamenii care îi aud pot muri.