STAŢIUNEA BALEO-CLIMATERICĂ SLĂNIC-PRAHOVA

Între văile Prahovei și Teleajenului, la 44 km de Ploiești spre Nord, la 400 m altitudine, înconjurată de dealuri cu păduri de stejar și livezi de pomi frunctiferi, stațiunea balneoclimaterică Slănic Parhova, oferă excelente conditii de odihnă și tratament.

Situat pe râul cu acelșai nume, orașul se găsește la 44 km nord de Ploiești și la altitudinea  de circa 400m, înconjurat de dealuri cu păduri de stejar și livezi de pomi fructiferi. Climatul subalpin, cu veri răcoroase și toamne târzii, poziția deosebit de pitoreasca, existența lacurilor sărate cu efecte terapeutice și a celor cu nămol sapropelic indicate în diferite afecțiuni reumatismale conferă Slănicului o recunoscută faimă.
În stațiune se ajunge pe drumul Ploiești-Plopeni-Slănic, complet modernizat.

Căi de acces
Turiștii care vin dinspre Brașov, pe Valea Prahovei ajung la drumul spre Slănic de la km 79 DN1, prin șoseaua Băicoi-liliești-Plopeni.
Cei care vin dinspre Valea Teleajenului parcurg 16 km pe drumul modernizat cae pornește de la km 94 pe DN 1A.

Locuri de interes
Mina Unirea-vechea exploatare a sării cu 14 galerii aflate la 220 m adâncime, la care se coboară cu liftul. În încăperile sale sunt amenajate două saloane utilizate ca sanatoriu  subteran , unde sunt tratate unele boli respiratorii, un muzeu cu piese sculptate în sare, două, săli destinate concursurilor naționale și internaționale de micromodelism, o sală de pregătire sportivă (atletism, fotbal, volei, tenis) și un circuit de circca 100 m pentru plimbări agrementate.

Muzeul Sării-etalează numeroase mostre de sare, panouri, fotografii și documente ce prezintă evoluția mineritului de sare, de la începuturi, până astăzi.

Muntele de sare-monument al naturii și rezervație geologică, constitue principalul obiectiv turistic din localitate. În vechea ocnă din trupul muntelui, al cărei tavan s-a năruit, se găsește astăzi ”Lacul Miresei”, la care se ajunge printr-un mic tunel aflat la baza muntelui și de care se leagă o frumoasă legendă.

Muntele Verde-tuf de origine vulcanică, care capătă această culoare intensă mai ales după ploi, este situat la circa 4 km de Slănic.
Programul prevede și vizitarea unei stâni de oi din apropiere cu dejun rustic.

Agrement:
Ștrandul Baia Baciului situat în apropierea Muntelui de sare, compus din două lacuri cu o salinitate de până la 300 % și amenajări pentru plajă terapeutică și agrement..
Ștrandul Baia Roșie- este compus din două lacuri cu ape sulfuroase și nămol saprofelic utilizat în scopuri terapeutice.

Sala de sport și recuperare fizică-utilizată ca sală de antrenamente fizice sau fizioterapie, teren de fotbal, piscină acoperită.

Sala polivalentă amplasată în subsolul Minei Unirea utilizată pentru divrese anternamanete sportive.
Schitul Mânăstirea Crasna- monument istoric, amplasat la 12 km de Slănic, într-un peisaj natural de exceptie.
Ţinuturile prahovene au ajuns să fie apreciate ca fiind un spaţiu destinat să înfăţişeze nealterate dimensiunile materiale şi spirituale ale ţării. Numai simpla înşiruire a locurilor şi imaginaţia lectorului fixează reperele istorice moderne a românilor din acest colţ de ţară. Salba de aşezări legată de trupul izvorât din cei mai curaţi masivi din lanţul Munţilor Carpaţi, Bucegi, se afla printre primele locuri în topul interesului marelui public naţional şi internaţional. De pe plaiurile prahovene, de la Ploieşti, Câmpina, Breaza, Văleni de Munte se anină numele unor renumiţi literaţi şi publicişti ca Anton Bacalbaşa, I. Al. Basarabescu, artişti plastici ca Nicolae Grigorescu, sau dramaturgi ca Iancu Brezeanu, Ion Manolescu şi încă mulţi alţii. Den aici au pornit spre marile performanţe marele clasic I. L. Caragiale, renumitul poet modern Nichita Stănescu şi nu în ultimul rând marele om politic Nicolae Iorga. În acest spaţiu carpatic situat la poalele Munţilor Ciucaş şi a Buzăului se găseşte una dintre cele mai vechi staţiuni balneare de tratament din această parte a ţării. Localitatea Slănic-Prahova, se află la o distanţă de 45km de oraşul Ploieşti. Oraşul, important centru de extragere a sării de la începutul sec.XVII a fost timp îndelungat denumit “scaun al cămăraşilor domniei”, a devenit oraş în a doua jumătate a sec. XVIII şi staţiune balneo-climaterică din anul 1885, datorită apelor sale calcice concentrate din cele şapte izvoare şi tot atâtea leacuri, foste saline.
Masivul de sare situat 1n 1mprejurimile aşezării este datat în urmă cu 15.5 milioane de ani şi a început să fie exploatat în urmă cu 140 de ani. În anul 1864, la Slănic a fost deschisă prima galerie principală de exploatare a sării. În cursul anului 1938, la Slănic au demarat lucrările în vederea deschiderii minei Unirea. Exploatarea sării din această mină s-a efectuat mai bine de 27 de ani. În perioada dintre anul 1943 şi 1970, exploatarea sării se făcea prin metoda descendent  prin tăierea la orizontală şi verticală a uriaşului munte, extragerea rocilor întregi rezultate în urma tăierilor s-a efectuat prin împuşcare (derocare), iar transportul s-a făcut cu vagonete până la puţ. La salinele de la Slănic-Prahova exploatarea sării se realizează în cadrul minei Cantacuzino, de la o adâncime de 220m. Coborârea în subteranele minei Unirea până la adncimea de 208m se face cu ajutorul unei colivii, de la liftul puţului 23 August. Din colivia ce coboară nu se poate vedea mai nimic în semi-obscuritatea adâncului. Din când în când o mişcare a ascensorului ne aminteşte că suntem suspendaţi deasupra unui gol de 200 de metri. Cele câteva minute cât durează coborârea par o veşnicie. Ascensorul se opreşte brusc în faţa salinei. La ieşirea din lift rămâi înmărmurit în faţa giganticei galerii. Este un tablou unic. Pereţi de sare înalţi, aproape verticali, se ridică pe părţile laterale ale galeriei. Ai impresia că te afli într-un palat de gheaţă coborât din basme. Cum am păşit în acest uriaş castel subteran mirosul de sare ne-a invadat nările, desfundându-le. Pentru amenajarea acestei galerii de dimensiuni impresionante, însumând 15 încăperi cu profil trapezoidal cu o deschidere de 10m la tavan şi 34 m la podea, cu o înălţime de 55m, a fost necesar extragerea unui volum de aproape trei milioane de m.c. de sare. Cele 15 săli sunt dispuse circular în jurul unui palier central. Dintre aceste săli doar patru au fost introduse în circuitul turistic, restul de 11 săli fiind rezervate altor activităţi ca: antrenamentele sportivilor de performanţă sau organizarea campionatelor naţionale şi internaţionale de aeromodelism. Într-una din cele patru săli deschise punlicului numită “Sala Genezei” au fost expuse, faţă în faţă, puternic luminate, busturile lui Decebal şi al lui Traian, cioplite în sare. Între cele două busturi tronează făclia romană, fiind străjuite de o serie de figuri de daci şi romani din sare, precum şi o serie de alte elemente reprezentative ale celor două popoare. Într-un colţ al sălii se află expus bustul din sare al poetului Mihai Eminescu. Toate aceste lucrări de artă sunt opera muncitorului Iustin Tănase de la mina Slănic-Prahova.
În mina Mihai, situată deasupra minei Unirea, despărţite de un planşeu de sare cu o grosime mai mare de 40m au fost amenajate şase săli de formă trapezoidală, unde de mai bine de trei decenii se organizează campionatele naţionale şi internaţionale de aeromodelism. În cursul anului 2000, mina Mihai  a fost gazda campionatelor mondiale de aeromodelism, clasa “Indoor”, la care echipa ţării noastre s-a clasat pe locul trei. Mina Unirea a devenit obiectiv turistic începând din anul 1970, an când aici a fost amenajat un sanatoriu la adâncimea de 210m, pentru bolnavii care suferă de diferite afecţiuni ale căilor respiratorii. În perioada lunilor de vară, la salinele de la Slănic-Prahova sunt trataţi zilnic peste 130 de bolnavi, iar în celelalte anotimpuri cifra depăşeşte 150 de persoane. În anotimpul rece diferenţa de temperatură dintre exterior şi interior este mult mai mică fapt ce contribuie la ameliorarea afecţiunilor respiratorii. Aici există şi o sală unde au fost amenajate o serie de terenuri de sport pentru fotbal, handbal sau volei precum şi o pistă de alergare, mese de ping-pong dar şi un teren de joacă pentru copii. Deoarece rezervele de sare de la mina Cantacuzino sunt limitate, fiind în ultima fază de extracţie, specialiştii de la salinele Slănic-Prahova au prevăzut deschiderea unei noi mine în apropierea acesteia.Prin deschiderea acestei noi exploatări sarea va fi extrasă de la o adâncime de aproximativ 400m, fiind astfel cea mai adâncă exploatare din ţara noastră. În urmă cu un deceniu, în 1994, minele de la Slănic-Prahova au fost la un pas de a fi scoase din circuitul turistic ca urmare a dizolvării sării sub acţiunea apelor freatice care drenau puţul şi inundau mina Unirea. Pentru a evita efectele acestui fenomen colectivul de la Complexul minelor de la Slănic, au apelat la o serie de specialişti de la I.S.P.H. din Bucureşti. Unul dintre specialişti, Eugen Scrob, găsit soluţia care a fost pusă în practică şi anume regularizarea albiei pârâului Slănic. După finalizarea acestor lucrări complexe pentru care s-au investit aproape 20 miliarde de lei şi care au durat patru ani de zile, complexul minei de la Slănic-Prahova a fost redat circuitului turistic la data de 31 iulie 1998.
                      

Pentru a adauga o stire trebuie sa fiti autentificat.

Pentru a adauga un eveniment trebuie sa fiti autentificat.

Detii o unitate in SLANIC? Inscrie-te aici pentru a aparea pe aceasta pagina.

Detii un restaurant in SLANIC? Inscrie-te aici pentru a aparea pe aceasta pagina.

Detii o agentie in SLANIC? Inscrie-te aici pentru a aparea pe aceasta pagina.

Agenția de Turism ROMÂNIA TURISTICĂ

---

Agentia de Turism, România Turistică, Agentie de Turism din Brasov, Agentia de Turism ROMANIA TURISTICA, Sediu agentie: Municipiul Brasov, Bulevardul Grivitei nr. 91, Cod Postal 500177, Coordonate GPS: 45.6529347, 25.6060923, judetul Brasov, Romania....

Vizualizari: 62070 

Citeste mai mult Vezi oferte

Pentru a adauga un loc de vacanta sau o atractie turistica trebuie sa fiti autentificat.

Detii un club in SLANIC? Inscrie-te aici pentru a aparea pe aceasta pagina.

Comentarii