Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia

Muzeul Național de Istorie a României, găzduiește un document de excepție care poate fi vizionat de 1 Decembrie - Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia.

Special pentru această zi, va fi expusă, în Holul Central al muzeului, o piesă de excepție – Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 - document de o importanță majoră pentru istoria României.

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, prin voinţa populară, se consfinţea unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului, cu Regatul României.

Atunci, delegaţii românilor „din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” au votat o rezoluţie care decreta „unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre”. Rezoluția proclamă libertatea, egalitatea şi autonomia pentru toate confesiunile religioase, libertatea presei, votul universal şi reprezentare proporţională în parlament, precum şi o reformă agrară radicală.

Alte Expoziții deschise la Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia Zilei Naționale.

Ca în fiecare an, de Ziua Națională, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) este deschis spre vizitare, publicului, în intervalul orar 9.00 - 17.00 (Casa de bilete se închide la ora 16.15). 

Expozițiile care pot fi vizitate sunt următoarele:

- Tezaurul Istoric (expoziție permanentă)

În expoziție pot fi admirate peste 3.000 de piese deosebite, unele unicat, realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat – de-a lungul timpului – pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute. În cele 40 de vitrine sunt expuse obiecte de cult, bijuterii, obiecte religioase și tezaure care ilustrează istoria poporului român, din cele mai vechi timpuri, până în epoca contemporană.

- Lapidarium - Copia Columnei lui Traian (expoziție permanentă)

Este amenajată într-o clădire special construită la sfârşitul anilor ’60 ai secolului trecut, astfel încât să poată fi expuse aici, copia la scară naturală a bazei Columnei lui Traian şi copii după scenele reprezentate pe acest monument excepţional al antichităţii, cât şi monumente epigrafice şi arhitectonice datând din epoca antică şi din evul mediu, toate plasate într-o expunere cronologică. Astfel, sunt prezentate monumente civile (acte, decrete, monumente onorifice), religioase (monumente funerare şi votive), sculptură şi elemente decorative şi de arhitectură.

- Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut: Sultana-Malu Roșu, o așezare preistorică de acum 6000 de ani (expoziție temporară – până în data de 31 decembrie 2015).

Expoziţia dezvăluie publicului, istoricul unuia dintre cele mai cunoscute situri preistorice din România. Situl se află pe Valea Mostiştei, fiind prima aşezare de tip tell cercetată în mod ştiinţific încă din anul 1923. Descoperirile excepţionale realizate de-a lungul timpului pe acest sit, de către arheologii muzeului precum şi rezultatele proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală (2010-2014) sunt integrate în această expoziție, sub forma unei radiografii asupra trecutului, asupra comunităților umane de acum 6000 de ani și a modului de viață de atunci. 

- Transilvania, Bucovina și Basarabia în perioada Marelui Război (expoziție temporară – până în data de 31 decembrie 2015)

Expoziția prezintă fotografii și documente, multe dintre ele inedite, din colecții muzeale și arhivistice românești și străine, dar și din colecții particulare.

- Exponatul lunii noiembrie - Tăblițele Cerate de la Alburnus Maior (expoziție temporară – până în data de 18 decembrie 2015)

Micro-expoziția își propune să aducă în atenția publicului două dintre cele mai valoroase piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, într-o manieră interactivă și scenică, menită să aducă în contact direct iubitorul de istorie cu ecourile unei lumi dispărute. În același timp, această micro-expoziție este un tribut adus scrierii, ca vehicul al memoriei și reper esențial în devenirea umanității. Tăblițele provin dintr-o categorie aparte de descoperiri, cunoscute în literatura istorico-arheologică de specialitate sub denumirea de Tăblițele Cerate Dacice sau Tripticele Transilvanei.

- Povestea lăzilor săsești din Transilvania (expoziție temporară – până în data de 18 ianuarie 2016)

Prezintă lăzile săseşti transilvănene, cu referire, în special, la tipologia şi modul în care acestea au fost utilizate pe teritoriul transilvănean. Piesele expuse cuprind lăzi mai vechi, din secolul al XVI-lea, sau mai noi, din secolul al XXI-lea, confecţionate de meşteri dulgheri şi tâmplari. De asemenea, proiectul expozițional oferă informaţii ale unor categorii de lăzi săseşti ce au umblat pe drumurile Transilvaniei ticsite cu haine şi valuri de pânză, pline cu cărţi şi documente importante, sau chiar umplute cu alimente, grâne și alte lucruri numai de către călători şi proprietari ştiute.

- Acum vei mânca pâine, apoi vei bea apă - expoziție temporară (până în data de 29 noiembrie 2015)

Organizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la descifrarea limbii hitite de către Bedřich Hrozný, expoziția constă în două părți: panouri despre viața și munca lui Bedřich Hrozný și instalația de sunet O constantă culturală, un continuum de limbaj: acum vei mânca pâine, apoi vei bea apă, realizată de artistul contemporan ceh Pavel Sterec.

Muzeul Naţional de Istorie a României, inaugurat în anul 1972, este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Muzeul este adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, aflată în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului. Clădirea a fost construită între 1894–1899, pe baza planurilor arhitectului Al. Săvulescu (1847–1902), având drept sursă de inspiraţie Palatul poştelor federale din Geneva.

În prezent Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un bogat patrimoniu (incluzând peste 650.000 piese, un număr care sporeşte anual şi între care se numără obiecte remarcabile), organizat în următoarele colecţii: ceramică, lapidarium-tegularium, numismatică, filatelie, medalistică-sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărţi, metal, armament şi echipament, textile şi mobilier.