Proiect măreț – Transfăgărășan Ski

Vizualizari: 8780

Postat de administrator

Ultima modificare: 29.01.2018 21:07
De catre: administrator

Judet: SIBIU

Localitate: Balea Lac

Rating (0 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 29.01.2018

Proiect măreț – Transfăgărășan Ski

Dacă toți cei, care au scris despre proiectul viitoarei stațiunii, nu au avut la bază o fundamentare, România Turistică și Info Schi România, prezintă în exclusivitate viziunea în ce privește mega proiectul Transfăgărășan Ski: Domeniul schiabil Bălea – Capra.

Alpii Transilvaniei

Zona Bâlea – Capra este situată în centrul țării, în Munții Făgăraşului, fiind cea mai grandioasă zonă alpină din Carpați României și cuprinde teritorii din două vechi provincii româneşti, Transilvania şi Muntenia, despărțite de Munții Făgăraşului – ”Alpii Transilvaniei ” – cel mai mare masiv muntos din România, lung de peste 70 km, lat de circa 40 km şi cu o suprafață de peste 3 000 kilometri pătrați.

Zona este străbătută de drumul național Transfăgărășan, arteră rutieră deosebit de apreciată de turiști, dar și de realizatorii emisiunii Top Gear, prezenți la o demonstrație automobilistică la Bâlea Lac, pe care îl consideră ”fabulos, cel mai bun drum din lume la mare altitudine.”

În prezent, accesul auto în zonă se poate face doar pe drumul național 7C - Transfăgărășan, circulabil tot timpul anului cu excepția sectorului Bâlea Cascadă – Cabana Capra. Momentan accesul auto în partea înaltă a Transfăgărășanului, în sezonul rece (01 noiembrie – 01 iulie) este restricționat, acesta putându-se face doar cu telecabina de la Bâlea Cascadă (1234 m altitudine) până la Bâlea Lac (2034 m altitudine), acest lucru se dorește a fi rezolvat pentru a asigura o continuitate permanentă a fluxului auto.

Distanța până la Aeroportul Internațional București este situat la 230 km, iar Aeroportul Internațional Sibiu, la 78 km.

Dezvoltarea turistică a zonei s-a produs la începutul secolului al XX-lea și se amplifică odată cu construcția drumului Transfăgărăsan, dat în folosință în anul 1974. Acest drum unește pe parcursul a 151 km vechile provincii românești Transilvania și Muntenia, printr-un tunel lung de aproape 900 m, și ajunge la o altitudine de 2042 m în zona Bâlea Lac.

În acea perioadă s-au efectuat, pe parcursul a peste 8 ani, studii și s-a trecut la proiectarea de către specialiști a peste 30 km de pârtii, peste 5 000 locuri de cazare și aproape 20 km de instalații de transport cablu la altitudini cuprinse între 600 si 2400 m.

Prin acest proiect stațiunea care era propusă să se dezvolte de-a lungul Transfăgărășanului își propunea să concureze cu locuri faimoase din Europa precum Davos, Tirol, datorită potențialului de dezvoltare al zonei. Proiectul a fost realizat, doar în mică parte din cauza opțiunii lui Nicolae Ceausescu de a construi canalul Dunăre – Marea Neagră și a Casei Poporului din București.

Stațiune montană care va atrage 20 000 de turisti/zi

Prin implementarea proiectului se speră că stațiunea va fi vizitată zilnic de 20.000 turiști. Stațiunea se va desfășura pe o rază aproximativ 40 km2, urmând ca facilităţile de cazare să fie în comunele Cârțișoara și Arefu, cazare oferită în cabane, pensiuni și unități turistice cu confort superior.

În prezent, Zona Bâlea – Capra dispune de peste 2 000 locuri de cazare în cabane și pensiuni clasificate de la 1 stea la 4 stele, atât în județul Sibiu (Cârțisoara, Albota, Valea Bâlii, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac), cât și în județul Argeș (Capra, Piscul Negru, Cumpăna, Valea cu Pești, Vidraru și Căpățăneni).

Conform proiectului se dorește ca dezvoltarea capacității de cazare să asigure un minim de 15 000 locuri de cazare în stațiune și alte 4 500 locuri în imediata apropiere.

La baza pârtiilor în zona de la cota 700 m se va dezvolta o zonă de tabară de bază, de aici, urmând să plece primele faciliţăti de transport pe cablu și se vor amenaja zone apres-sky care includ atât unități de alimentație publică, locuri de servit masa, baruri, cât și o zonă de spa și magazine. Magazinele vor vinde echipament montan, de iarnă, ski cât și produse locale tradiționale și alimentare. Se prevede un număr de 10 000 de locuri de parcare. Parcările de aici vor fi monitorizate și dotate cu sisteme moderne de recuperare a energiei.

Între zona de cazare și zonele de la baza muntelui se va asigura un sistem integrat de transport public, electric, intenţia fiind ca turiștii cazaţi să vină la pârtii folosind transportul public local, nefolosind mașinile proprii și să le parcheze în zona pensiunilor și parcarile ce vor fi special amenajate în zona de jos a stațiunii.

Domeniul schiabil Capra – Bălea: 150 km

Prin proiect se dorește oferirea de servicii de turism la standarde europene și realizarea unui domeniu schiabil care să permită printre altele și pregătirea sportivilor la standarde adecvate.

Pe zona montană situată între altitudinile de 700 m și 2500 m se vor amenaja facilități pentru activităţi de iarnă inclusiv Ski alpin 150 km, fond și de tură 200 km, piste de sanie, etc.

Proiectul va fi realizat în conformitate cu studiul integrat privind domeniul schiabil din Carpații românești unde s-a propus amplasarea unui număr de 20 de trasee de transport pe cablu montate pe versanții din zonă. Capacitatea însumată a potențialului domeniilor schiabile din acest studiu este de 150 Km pentru 20.000 schiori pe oră.

Legătura zonelor se va face atât pe zona de creastă prin amplasarea ingenioasă a instalațiilor de transport pe cablu dar și în zonele inferioare prin legătura la DN7C, accesibili datorită celor 7 trasee de telegondolă și a celor 13 trasee de telescaun. 

Prin implementarea unui sistem integrat de transport pe cablu de tip telescaune, gondole. Acestea pot asigura întregul transport în zonă timp de 365 de zile pe an drept urmare pot duce la o dezvoltare durabilă și de success a comunitățiilor comunelor Arefu și Cărțișoara.

Realizarea unei sistem de telegondole debraiabile cu 8 locuri, cu 300 de cabine și un sistem de telescaun fix cu minim patru locuri. Sistemul de tichetare va fi dotat cu o varietate compactă de module integrabile pentru verificarea validității, receptând informații de la toate porțile de acces. Sistemul, cu display integrat verifică validitatea și controlează întregul proces de transport al turiștilor.

În zona aleasă pentru dezvoltarea acestui domeniu schiabil instalația de transport pe cablu reprezintă singurul mijloc de acces pe timp de iarnă, cu care se va face legătura între DN7C (Transfăgărașan) și domeniul schiabil, pe timp de iarnă drumurile existente DN7C sunt înzăpezite.

Sporturi de iarnă care se vor putea practica prin amenajarea de pârtii speciale,  printre care Schi alpin, Schia Freestyle, Schi alpin de viteză, Schi tip parapantism, Helischi, Freeride, Schi cross country (schi fond), Biatlon - schi și tir, Schi-orientare, Schi Telemark, Schi off-piste, Săriturile cu schiuri, Bobul, Patinaj pe gheață, Alpinism pe gheață etc

Se dorește să fie organizate mai multe competiții profesioniste, cum ar fi Cupa Mondială – anual, World Championship, evenimente recent introduse de FIS (Federația Internațională de Schi): Super combinate (Super Combi) și curse pentru echipe de schi alpin.

Complex snowpark cu două snowpark-uri de 10.000 mp si 25.000 mp - și un diamond half pipe.

Piste de Săniuș, se va acorda o atenție specială fiind o activitate comună practicată în toată lumea, ceea ce o face să fie o activitate de bază pentru stațiunile de schi. Există patru tipuri de sănii utilizate în mod obișnuit astăzi: disc, toboganning, tuburi și sănii de viteză. Datorită popularității acestei activității, terenul va fi dotat cu piste pentru sanie de 3 km. Săniuș în grup este o activitate modernă practicată în numeroase stațiuni montane nou deschise. Alunecare pe o pantă de 2 km, într-un peisaj idilic va atrage turiști, precum și investitori.  Tobogganing este una dintre cele mai populare activități și implică o alunecare ușoară pe o pistă panoramică de 2 km. 

200 de zile de iarnă autentică cu strat de zăpadă consistent

Conform măsurătorilor și studiilor efectuate de Stația meteorologică de la Bălea, s-a constat că aici au loc cele mai mari căderi de zăpadă, iar stratul de zăpadă a avut grosime maximă măsurată de aproximativ 4 metri. Astfel, prezența stratului de zăpadă, este asigurată, cu o medie de mai mult de 200 zile pe an.

În zona Bâlea Lac există cel mai modern centru de salvare montană din România, dotat cu un cabinet medical, spații pentru intervenții medicale și dotări pentru orice fel de intervenții montane de specialitate. Acesta este situat în imediata apropiere a heliportului Bâlea Lac. Zona Bâlea – Capra dispune de trei heliporturi, două situate la Bâlea Lac și unul la Cabana Capra.

Se vor efectua amenajări corespunzătoare a intersecțiilor și crearea unui sistem de drumuri rutiere de aproximativ 30 km în zona pârtiilor pentru ușurința accesului la obiective dar și pentru facilitarea transportului echipajelor de supraveghere și salvamont dar și a utilajelor de mentenanță. Se dorește construirea mai multor parcaje supraterane pentru aproximativ 10.000 locuri cu posibilitatea de a folosi un sistem din panouri fotovoltaice pe post de umbrire suficient de puternice pentru a asigura iluminatul nocturn al zonei.

Bălea Estival - Stațiune de vară

În sezonul estival, printre atracțiile și obiecivele turistice majore din zonă, enumerăm (Sibiu, capitală culturală europeană 2007), Curtea de Arges, Transfăgărășanul, Cetatea Poenari a lui Vlad Țepes - supranumit Dracula, Barajul Vidraru, munții Făgărașului, cu cele mai înalte vârfuri din România).

În zona Bâlea – Capra circulă peste 7 000 de autovehicule într-o zi, atractivitatea zonei conducând uneori și la blocaje ale circulației rutiere pe câțiva km. În perioada de vară se constată un flux important de turiști (aproximativ 9.000 turisti cu un maxim de 12.000 turisti) care stau în corturi pe malul lacului Bâlea dar și pe o rază de 27 km între comunele Cărțișoara și Arefu. Aceștia aleg această soluție deoarece locurile de cazare existente sunt insuficiente. Pe de altă parte lipsa dotărilor de agrement pentru perioada de iarnă induce fenomenul de sezonalitate care se manifestă prin lipsa clienților și implicit prin stagnarea investițiilor.

Fnalizarea viitoarelor autostrăzi Sibiu – Pitesti și Brasov – Borș în apropierea zonei, la 30 – 40 km, atât în județul Sibiu, cât și în Argeș, ar putea asigura zonei atractivitatea de-a deveni una dintre primele trei destinații turistice majore din turismul montan românesc.

Zona Bâlea – Capra este dominată din punct de vedere hidrografic de prezența lacurilor glaciare, cât și a lacului Vidraru, aspect care se dorește a fi fructificat prin crearea unei infrastructurii sportivă și de agrement, care să să permită realizarea de regate, plimbări de agrement cu ambracațiuni pe Lacul Bâlea – 2034 m altitudine (4,65 hectare, fiind cel mai întins din munții Făgărasului); Lacul Capra – 2240 m altitudine; Lacul Doamna – 1865 m altitudine; Lacul Vidraru, (este unul din cele mai mari lacuri de acumulare din România, cu o lungime de 10,3 km, lățime maximă de 2,2 km și suprafață de 893 ha).

Se vor crea programe de agroturism, prin vizite la gospodării locale, drumeții montane, alpinism, golf, Bungee-jumping, canotaj, ciclism, pescuit sportiv etc.

160 milioane euro costă stațiunea

Pentru implementarea acestui proiect s-a identificat un necesar de aproximativ 160 milioane de €uro, pentru realizarea de pârtii (20 mil. €), pentru echipamente de transport pe cablu (80 mil.€), spații pentru servicii (30 mil. €), drumuri și sistematizare verticală (20 mil.€) și sistem de utilități (10 mil. €).

În momentul de față, proiectul se află în faza de analiză, nefiind conturat încă nimic, dar există semnale în acest sens că în cel mai scurt timp se va asuma o strategie, dat fiind că Ministerul Turismului a demarat o evaluare a infrastructurii turistice din zonă.