Mafia din Turism, ANAT-Paravanul cartelului din turism

Vizualizari: 3572

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 03.08.2016 09:50
De catre: administrator

Judet: BRASOV

Localitate: MUNICIPIUL BRASOV

Rating (1 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 09.12.2015

Mafia din Turism, ANAT - Paravanul cartelului din turism.

Așa numita Organizație reprezentativă a agențiilor de turism, a devenit un cartel al Mafiei din turism, care prin proiectul de lege bine ascuns, va deveni și mai puternică, iar prin efectul legii, le va fi protejată poziția dominantă obținută de cei mai importanți jucători de pe piața turistică.

Iată mai jos cum stau lucrurile, la o analiză mai atentă a pretinselor inițiative legislative, a activității în sine a borului care se perindă prin rotație dar și activității propriu-zise acestui ong, ve-ți constata că avem de a face cu o organizație pusă la adăpost dar și ajutată indirect prin efectul legii, probabil prin prostia legiuitorului (ANT) sau nepriceperii și înțelegerii termenilor juridici inserați cu dibăcie de cei de la ANAT. Dacă este să analizăm cu atenție, propunerile legislative care sunt la un pas de publicare, vom constata foarte multe abuzuri ca să nu spunem fărădelegi.

Transparenţă şi Dialog

O primă observație care o aducem în discuție este lipsa existenței conținutului integral al propunerilor propuse dezbaterilor atât în ce privește acest subiect cât și alte subiecte, cum ar fi legea turismului.

Dorim o informare corectă a mediului economic și lămurirea justă a propunerilor de legi ferenda, în privința prestării serviciilor turistice și protecției turistilor, consumatorilor de pachete și servicii turistice, propuse de ANAT și dezbătute din păcate într-un mediu restrâns și fără consultarea cu adevărat a mediului economic direct vizat și asociațiilor reprezentative ale pieței de profil și consumatorilor/turiștilor.

Rugăm ANT să umble serios la componența acelor comisii care formează Consiliul Consultativ, nu este normal să fie reprezentanți doar manageri sau repezentanți marilor agenții de turism, ANTREC și așa ziși ziariști de turism care ”habar nu au cu ce se mânăcă fenomenul”.

Dorim să credem că aceste aspecte nefericite nu sunt premise create în mod deliberat de către ANT, adică autoritatea care ar trebui să pună în dezbatere la modul serios proiectele de legi ferenda în domeniu, să consulte mediu economic vizat, se lasă hipnotizat, că să nu mai spunem că proiectele de legi sunt de negăsit, cât și ”înverșunarea” de care dau dovadă funcționarii, când soliciți studierea textelor de lege ”supuse dezbaterii”. La acest link, http://turism.gov.ro/transparenta-decizionala/ firesc ar fi ca orice persoană interesată de prevederile Ordinului proiectului să le poată studia, dar în nota obișnuită legile de interes public, nu sunt accesibile, dat fiind că ele de fapt protejează interese de grup. Astfel legătura web care face trimitere la acest proiect este nefuncțională.

 Proiect de Ordin privind modificarea Ordinului Ministrului Turismului nr. 235 din 6 iunie 2001 privind asigurarea turiştilor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism (publicat 03 februarie 2014) – link inactiv Adică pe înțelesul tuturor nu sunt publice nici pe siteul ANT, nici al ANAT (iniţatorul sau organizaţia consultată), nu sunt de găsit la sediul autorității de turism. Probabil că sunt bine ascunse ca să nu vedem ce ni-se pregătește. Atât Autoritatea Națională pentru Turism cât și Asociația Națională a Agențiilor de Turism, rezumându-se doar a da comunicate de presă, oferind o selecție de propuneri care să adoarmă publicul și spre spectaculozitatea buletinelor de știri de la ora 19.

Monopol sau Abuz de poziţie dominantă

Printre motivațiile dvs de modificare a legii cadru privind reglementarea pieței turistice se arată că se dorește eliminarea țeparilor din turism, la o analiză mai atentă a propunerilor ticluite dar și bine pitite spre lecturare, prin publicarea acestei legi se creează cadrul favorabil instituirii și legalității camarilei marilor agenții de turism pe piața turistică și dorința fățișă de maximă urgență de-a monopoliza piața de servicii turistice.

Dacă doriţi să eliminaţi cu adevărat, ”țeparii din turism”, această lege nu este cea care îi va scoate din circuit, ci legea care va oferi premisele constituirii și aparaneței legalității a abuzului de poziție dominantă a marilor touroperatori, gen Paralela 45, Mareea, Eximtur, InfoTours, etc, adică a grupurilor de interese care au căpușat piața turistică din România și se folosesc de ANAT să își legifereze acțiunile și interesele de cartel.

Referitor la punctul care are ca obiect majorarea capitalului social al touroperatori, dorim să credem că acest aspect nu a fost din timp premediat, dat fiind deja că mari touroperatori au capital social majorat, nu cumva acest atribuit identifică și desconspiră înțelegerile verbale sau tacite între aceștia, făcute cu mult timp, fazei propunerilor legislative. Apreciem, că în aceste condiții sunt întrunite premisele abuzului de poziție dominantă. Astfel mari touroperatori, au deja capitalul social majorat în jurul valorii propuse, acest aspect fiind un element edificator, pentru a demonstra că a existat o înțelegere verbală din timp al acestora pentru crearea premiselor abuzului de poziție dominată.

Prin intrarea în vigoarea a cerinței majorării capitalui social tuturor agențiilor de turism, prin legiferarea printr-un act normativ, s-ar crea o discrepanață vădită între toți ceilalți comercianți care activează pe piața turistică, prin imposibilitatea asigurării patrimoniului de 100 000 sau 25 000 de lei de către toate agențiile de turism și s-ar crea cadrul favorabil rămânerii pe piață doar a marilor touroperatori care au făcut această propunere folosindu-se de paravanul ANAT.

Pe de altă parte prin acest mecanism riscăm ca piața prestatoriilor de servicii să se restrîngă, să fie controlată doar de câțiva jucători, iar aceștia să dicteze politica, iar în altă ordine de ideei printr-o astfel de prevedere s-a crea situația unui prezumtiv ajutor de stat acordat marilor touorperatori.

Faptul că dispun de cei 100 000 sau 25 000 lei, la data când îmi constitui o firmă sau deschid o agenție de turism, îar a doua zi retrag bani, nu înseamnă că am bonitate financiară. E drept că în afaceri, pentru credibilitatea partenerilor de afaceri este recomandat ca o firmă să dețină un capital social, dar nu e corect să folosești acest instrument ca un mecanism de eliminare a altor comercianți de pe piața serviciilor în sectorul care activezi. Practic valoarea capitalului social arată bonitatea și credibilitatea firmei în relațiile cu alți comercianți de calibrul ei, potențialul financiar că se poate angaja în proiecte internaționale sau care necesită o emulație și capital investițional.

Poliţa de asigurare versus Fond de garantare

Referitor la propunerea care are ca obiect protecția turistului, avînd ca obiect asigurarea rambursării prețului și repatrierea consumatorilor în caz de insolvabilitate trebuie luate în calcul una din cele două situații expuse mai jos. Conform actualului text de lege dar și textului inserat în proiectul de ordin , polița de asigurare nu protejează consumatorul, ci este sursa de profitabilitate a asiguratorului. Corect ar fi fost dacă această sumă s-ar constitui ca un fond de garantare la dispoziția Autorității Naționale pentru Turism sau asociației reprezentantive ANAT, care ar fi gestionat direct de către aceasta sau de un organism intermediar.

Astfel, Ordinul ANT nr. 235/2001, trebuie să sufere modificări prin care să se interzică firmei de asigurare să încheie o poliță de asigurare/reasigurare care are obiect franșiză.

Iar acreditarea de agreare să primească doar societățile de asigurare care au capacitatea financiară să suporte în totalitate un eventual risc care ar veni din partea agenției de turism, să se interzică posibilitatea reasigurării asiguratorului pentru astfel de sume. Reasigurarea unei societăți de asigurare în Uniunea Europeană se face pentru polițe de asigurare de ordinul a milioane de euro în eventualitatea acoperirii prejudiciilor cauzate de evenimente de mare risc (calamității, dezastre etc), în nici-un caz pentru valori de 10 000 sau 50 000 de dolari.

Dat fiind că prin reasigurare și fransiză suportarea doar 20 la sută din paguba creată, scoate în evidență clar premisele incapacității de plată a asiguratorului și oferă acestuia totodată pârghiile necesare tergiversării restiturii sumelor achitate sau suportate cu privire la repartiere de către turist.

Exprimarea încheierii asigurării în Ron sau Euro, eliminată sintagma polița de asigurare exprimată în dolari, dat fiind că moneda pe plan național este Ron, iar în Uniunea Europeană și teritoriul spațiului economic european sau internațional este Euro.

A nu se uita că societatea de asigurare prin profilul activității sale își asumă un risc, dar prin efectul acestei legii nu se va întâmpla altceva decat protejarea și consolidarea patrimoniului acestor societății de asigurare, iar turistul tot neasigurat și neprotejat rămâne. Practic prevederea actuală din proiect este în interesul asiguratorului care încasează prima de asigurare anticipat și integral.

De precizat că acest aspect este practicat în prezent de majoritatea societăților de asigurare îndeosebi în cazul agențiilor de turism nou înființate și practic nu se constată că ați identificat o formă plauzibilă în interesul turistului/consumatorului, în condiţiile în care acesta nu este despăgubit de către asigurator la rândul lui integral şi imediat constituirii evenimentului asigurat. Arătăm că plata în rate a primei de asigurare a fost facilitată și practicată de către asiguratori ca o politică de stimulare şi fidelizare a marilor agenții de turism sau firmelor care aveau încheiate mai multe poliţe de asigurare pentru anumite servicii, bunuri la acceași firma de asigurare. Vrem să credem că nu este o nouă înţelegere între comitetul director al ANAT şi firmele de asigurare, ca uzitându-se invocarea Directivei 90/314/CEE, să oferim de fapt cadrul legal prosperități societăților de asigurare.

Dacă veți lectura cu mare atenție directiva de care se face vorbire și interesul turștilor este pe departe efectul imediat scontat al protecţiei turistului ci pârghia legală de îmbogăţire imediată a societăților de asigurare, de fapt, prin această prevedere nu se constată în fapt, nici-o îmbunătățire a cadrului legal privind restitutirea sumei sau repatrierea turistului.

Dat fiind că tot, turistul este cel păgubit și în situația în care turistul/asiguratul este păgubit de agenția de turism, iar prestarea serviciilor se desfășoară pe teritoriul unui stat străin. Din păcate, până acum cazuistica a demonstrat că tot turistul este cel care a trebuit să suporte toate costurile cu repatrierea, prestarea pachetului etc. Iar firma de asigurare a evitat să suporte cheltuielile de repatriere, restituire-despăgubire, apelând de fiecare dată la subterfugii juridice, tergiversând procesul de restituire și despăgubirea propriu-zisă a asiguratului final/turistul. Nu înțelegem de ce există această grijă, preocupare pentru cifra de profit a asiguratorului, vrem să credem că nu aveți nici-o legătură cu acționariatul sau că nu există alte efecte ale înțelegerilor, convenții cu societăţile de asigurare agreate. Garanții de bonitate, asigurări, fond de garanție percep multe instituții și autorități din țară, gen Ministerul Muncii, Finanțele Publice, iar sumele în cauză care fac obiectul garanții sunt la dispoziția acestora pe întreaga durată a autorizației și funcționării comerciantului. Deci unde sa vrut s-au putut găsi pârghii legale, vă rugăm să nu mai expuneți în dezbateri publice, sau în adrese oficiale că nu există cadrul legal când se face o propunere legislativă serioasă, se spune simplu că nu există cadrul legal, ba există dar nu se dorește cu adevărat.

Corect ar fi ca asiguratorul sau fondul de garantare al turiștilor gestionat de organismul special înființat să acopere de îndată costurile necesare turistului legat de repatriere, iar instituția sau organismul în drept să se îndrepte de îndată și utilizând toate mecanismele legale asupra agenției de turism sau celor care se fac vinovați de situația creată. Iar în funcție de cifra de afaceri și vechimea pe piață a comerciantului de servicii turistice să existe o grilă de asigurare/constituire a garanției agenției de turism.

Pe de altă parte, din câte se știe marile probleme cu sutele, mii de turiști păgubiţi le-au generat mari touroperatori, nicidecum micile firme de turism care au fost poate trase pe şfoară, chiar de mari touroperatori din țară și afară sau chiar hotelieri români, aflați sub protecția politicului. În condițiile, noi legii a insolvenției în care asociatul, administratorii vor deveni singuri răspunzători de restituirea integrală a sumelor/despăgubirilor turiștilor și vor răspunde patrimonial cu întreaga avere, conform noilor reglementări în ce privește insolvenţa, intreb ce rol mai are încheierea acestei poliţe de insolvenţă? Cui îi va mai fi de folos; Turistului – Nu; Agenției de turism-Nu; Asiguratorului - DA.

Acesta din urmă va fi singurul beneficiar, căștigător, va încasa prima de asigurarea de îndată şi în cuantum substanțial, dar sub protecţia legii insolvenţei nu va restitui niciodată banii de care ar fi obligat printr-o lege contrară procedurii de insolvenţă.

Deci efectul legii ar fi următorul, s-ar alimenta în continuare bugetele societăţilor de asigurare, care nu vor despăgubi pe nimeni, în schimb vor câştiga în instanţă, hotărâri judecătoreşti care îi absolvă de obligaţia despăgubiri turistului în relaţia cu asiguratul, dat fiind ca instanţa va dispune tragerea la răspundere a adimnistratorului, asociatului participarea averii personale. Aici mai multe de spus ar avea de spus, chiar firmele de asigurări.

Dacă ne-ar spune câţi din turiştii care s-au adresat lor au fost despăgubiţi, cunatumul despăgubirilor în raport cu fondul colectat de la agenţiile de turism şi câte procese au pe rol care trenează deja de zece ani, în dorinţa schimbării cadrului legal sau unei pârghii judecătoreşti prin care să fie exceptaţi de la plata despăgubirilor faţă de asigurat. În privinta protecţiei şi despăgubirii turiştilor, ma întreb ANAT dacă este cu adevărat preocupată de despăgubirea turiştilor de ce nu pune în discuţie la modul serios ca această sumă să fie colecată de Autoritatea Națională pentru Turism printr-un organism special creat de tip Casa de Asigurări în Turism sau Fond de garantare în Turism, care le nevoie ar despăgubi turistul sau să constituie un fond de insolvenţă gestionat chiar de către ANAT.

Din taxele care se colectează cu titlul de adeziune, cotizaţie anuală de la membri, un anumit procent să fie vărsat în fondul special de insolvenţă sau garanţie. Astfel, la acest fond de insolvenţă ar contribui toate agenţiile de turism membre înscrise şi ar garanta turistul/consumatorul că pachetul sau turistic la nevoie este asigurat de organizaţia reprezentantivă.

Totodată turistul va fi încurajat să se adreseze doar agențiilor membre ANAT, iar indirect toate agenţiile de turism din țară vor deveni membre ANAT, printr-o politică corectă, transparentă, dar nu prin politici ascunse şi intortocheate să creaţi premisele necesare detinerii monopolului de piaţă.

Concluzia ar câștiga toată lumea iar turistul ar fi cu adevărat protejat și la nevoie ajutat și reprezentat.

Asociaţie reprezentantivă sau Grup de interese

Monopol sau Abuz de Poziție?

Aţi zice ușor, că legea nu vă oferă cadrul legal. Ba da, legea oferă cadrul legal, dar trebuie să ai voinţă şi să îţi doresti cu adevărat să sprijini mediul economic şi turistic, iar la nevoie să arăți printr-o astfel de politică că ești un organism credibil și reprezentantiv în relația cu consumatorul/turistul, nu doar în interes propriu și de grup.

Evident, că nu s-a dorit acest aspect, pentru că aceasta implică multă seriozitate şi credibilitate, lucru care nu-l putem spune în condiţiile în care, în spatele proiectului de lege propus se ascund mecanisme economice menite a crea cadrul favorabil deţinerii monopolului şi creării mecanismului abuzului de poziţie dominanată pentru unii jucători de pe piața turistică cât și îmbogățirea nemeritată a firmelor de asigurare, prejudicierea turistilor, și în final subordonarea miilor de agenții de turism direct firmelor monopole.

Dacă mari touroperatori se laudă de la an, cu cifre de afaceri impresionabile, de ce mai au nevoie să acapareze clientela micilor agenții de turism? Prin aceste pârhii de fapt veţi limita, dacă nu efectul dorit imediat este restricționarea apariției pe piață altor touroperatori, chiar externi și mai puternici, care ar putea pune în pericol poziţia dominantă care v-ati crea-o, iar acest mecanism va fi înrădăcinat şi protejat prin lege.