Jocul stramosesc de la Crucea Dreptatii

Vizualizari: 2231

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 10.04.2014 19:08
De catre: administrator

Judet: Nespecificat

Localitate: Nespecificat

Rating (1 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 13.08.2013

Însemnătatea jocului strămoşesc în Scheiul contemporan

În alte părţi ale Transilvaniei jocul strămoşesc şi hora satului au devenit o tradiţie practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Şchei se poate observa faptul că jocul strămoşesc şi-a păstrat vitalitatea şi funcţiile specifice, iar aceasta se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunităţii, iar la el participă tinerii din cartier.

Jocul strămoşesc constituie o adevărată instituţie cu rol socio-cultural, fiind o reminiscenţă a perioadei în care viaţa scheienilor se desfăşura după ritmurile agreste specifice satului tradiţional.

Organizarea Jocului Strămoşesc de la Crucea Dreptăţii

În săptâmânile dinaintea jocului fetele şi tinerii fac repetiţii la casa vatafului şi stabilesc ordinea perechilor. Înainte la acest joc participau în mod deosebit tinerii şi fetele din zona Pajiştei, Valea Tei, Prund sau zona Junilor Dorobanţi.

Decorarea platoului de la Crucea Dreptăţii unde are loc jocul este sarcina junilor, aceştia aduc aduc din pădure un brad sase-şapte metri înălţime pe care-l înfig într-o groapă săpată în pământ în ziua dinaintea jocului.

Bradul este decorat cu ghirlande de hârtie colorată confecţionate de către fetele care participă la joc, iar în vârful bradului se prinde un steag tricolor şi un buchet de flori.

Desfăşurarea jocului

Duminica pe la orele nouă toate perechile se adună la casa vătafului unde sosesc şi lăutarii. Tineri şi fetele sunt înveşmântaţi în haine de duminică adică pantaloni negri şi cămăşi albe, respectiv fuste negre şi cămăşi albe. La vătaf se organizează o coloană din feciori şi fete care, ţinându-se de braţ, pornesc spre piaţa Prundului. În frunte sunt muzicanţii şi perechile formate din vătaf, armaşi şi stegar.

În jurul orelor zece junii ajung în Prund acompaniaţi de lăutari, acolo se prind în hora şi se aruncă buzduganul. Acest moment din cadrul jocului este menit a promova evenimentul în cadrul comunităţii, ştiut fiind faptul că duminică dimineaţa şcheienii merg la liturghie la Biserica Sf. Nicolae. Fetele prind cocarde la reverul trecătorilor invitându-i astfel să participe la serbare. Feciorii încep a juca şi alte dansuri pe care le cunosc ca brâul sau sârba pană pe la orele unsprezece, după care toti tinerii pleacă spre Crucea Dreptăţii

La Crucea Dreptăţii tineri şi fetele sunt aşteptaţi de rude, prieteni şi vecini chiar pe platoul din faţa crucii unde va avea loc jocul, perechile se prind în hora junilor, după care ies din platou, în ordinea venirii, în sunetele marşului. Perechile merg la casele lor unde tinerele şi junii se schimbă în “hainele româneşti”. Vreme de un ceas durează aşteptarea perechilor care se întorc pe rând în jurul orelor 14.00, junii şi fetele sunt înveştmântaţi în frumoasele haine româneşti din Şchei.

Fiecare pereche este întâmpinată în acordurile marşului şi în sunet de aplauze, apoi înconjoară bradul de trei ori pentru a-şi etala ţinuta după care îşi ia locul lângă celelalte perechi.

Odată terminată defilarea perechilor, vătaful porneşte hora junilor la care participă şi fetele, însă ele nu aruncă buzduganul. Jocul continuă cu alte dansuri ca breaza, ardeleana, braşoveanca, sârba şi brâul . Petrecerea continuă până pe la orele 16.30 ale după-amiezii, când în acordurile marşului fiecare pereche părăseşte platoul în care are loc jocul, în acelaşi mod în care a venit, încercuind bradul de trei ori, în aplauzele mulţimi.

Perechile se întorc pe la orele 17.00 schimbate în haine elegante de banchet sau de bal, băieţii cu pantaloni de stofă negri şi cămăşi albe, iar fetele cu rochii de bal moderne, pe care au prinsă în spate funda de mătase, purtată şi la hainele româneşti. Fiecare pereche înconjoară bradul de trei ori în timp ce rudele şi prieteni îi aplaudă. Această parte a jocului constituie de fapt balul, la care este invitată toată mulţimea prezentă. Adesea se încinge o petrecere care continuă până seara târziu când se lasă întunericul.